Polul Nord ar putea rămâne fără gheaţă in 2008
Polul Nord ar putea rămâne fără gheaţă in 2008
pe 29 Aprilie 2008 (Marţi). Ultima actualizare pe 29 Aprilie 2008 (Marţi)
 |
Cum majoritatea gheţii de la Polul Nord este gheaţă nouă, din vara aceasta există o şansă ca gheaţa să se topească anul acesta complet la Polul Nord, iar oceanul îngheţat să devină unul lichid. |
La Polul Nord se află un ocean îngheţat, numit Oceanul Arctic. Datorită încălzirii globale, an de an, suprafaţa de gheaţă scade, în detrimentul oceanului lichid. Iarna au loc depuneri noi de gheaţă, dar încă şi mai multă gheaţă se topeşte vara. Ciclul se repetă deja de trei decenii, an de an suprafaţa acoperită de gheaţă devenind tot şi tot mai mică.
În ultimele trei decenii, suprafaţa cu gheaţă de la Polul Nord s-a micşorat continuu. Sursa graficului: National Snow and Ice Data Center (NSIDC, www.nsidc.org)
Mai mult, fotografii surprinse de sateliţi au relevelat vechimea gheţii din Oceanul Arctic. Analizându-le, constatăm că cea mai mare parte a gheţii nordice este formată din gheaţă nouă, depusă în anul precedent, iar suprafaţa de gheaţă nouă a crescut de anul trecut (albastru). În schimb, suprafaţa de gheaţă de trei ani s-a diminuat (verde). Suprafaţa acoperită cu gheaţă de şase ani s-a diminuat şi ea (roşu). Cum vara se topeşte în general gheaţa depusă în anul precedent, oamenii de ştiinţă se tem că anul acesta există o şansă reală ca o largă zonă din Oceanul Arctic (inclusiv Polul Nord) să fie acoperită de apă lichidă, iar nu de gheaţă.
Harta zonelor de la Polul Nord care sunt ocupate de gheaţă. colorate în funcţie de vârsta gheţii în alb, din martie 2007 (stânga) şi martie 2008 (dreapta). Albul reprezintă zonele cu apa lichidă (OW, open water), albastrul reprezintă gheaţa în vârstă de un an, verdele reprezintă cea de trei ani şi roşu cea de şase ani sau mai mult. www.nsidc.org)
Iată un filmuleţ Youtube care prezintă imaginile din satelit, cu evoluţia în timp a gheţii în Oceanul Arctic.
În schimb, la Polul Sud situaţia este mai bună. Mai întâi, la Polul Sud există un continent solid, Antarctica. Dacă gheaţa se va topi, va rămâne uscat, iar nu un ocean lichid. În al doilea rând, în fiecare an creştea cantitatea de gheaţă de la Polul Sud. Totuşi, creşterea este mai mică decât scăderea gheţii de la Polul Nord.
Articol scris pentru pentru StiintaAzi.ro [www.stiintaazi.ro] de Adrian Buzatu, doctorand în fizica particulelor elementare la Univ McGill, Montreal, Canada, totodată absolvent al Colegiului Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova. Sursa originală: NewScientist.
Până acum articolul a fost preluat de EcoMagazin, Unimedia.md, SatuMareOnline.ro. În plus, ştirea a fost preluată şi completată de Cotidianul.
Buna Ştefan! Mulţumesc pentru comentariul clar, detaliat şi constructiv. Cred că de data aceasta am înţeles ce voiai să zici. Într-adevar ai lămurit că ştii să critici opera şi nu omul şi că aduci argumente constructive şi detaliate, cand este cazul. Îţi mulţumesc, apreciez foarte mult comentariul tău. Acum să le iau pe rând.
Greşeala de logică
Cred că am găsit greşeala de logică. Se spune că A câştigă în detrimentul lui B, dar că B pierde în favoarea lui A. Eu am folosit incorect cum că B ar pierde în detrimentul lui A. Despra asta e vorba? Într-adevăr, cred că e departarea de ţară, nu am folosit de multă vreme "a pierde în favoarea cuiva". Ca să fi fost constructiv din prima, ar fi trebuit să îmi spui care este greşeala. Abia după mult efort mi-am dat seama de soluţie. Dar a meritat. Mulţumesc. Am mai învăţat ceva astăzi.
Impactul topirii gheţii de la Polul Nord asupra mediului
Am înţelels tot ce ai spus şi sunt de acord cu tot ce ai spus. Topirea în sine nu ridică temperatura mediului, conform fenomenului căldurii latente, ci doar absoarbe o energie foarte mare din mediu. Topirea atestă că aceasta energie exista în mediu, foarte probabil adusă de oameni prin arderea de combustibili fosili. Aşadar topirea atestă odată în plus încălzirea globală, aşa cum ai spus şi tu şi cum au spus şi autorii din New Scientist. Este drept că ar fi trebuit să accentuez aceasta mai bine în articol.
Sunt de acord ca dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Sud impactul asupra mediului ar fi mult mai mare decât dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Nord. Într-adevăr nivelul oceanelor ar creşte dacă se topeşte gheaţa de la Polul Sud şi ar rămâne constant dacă se topeşte gheaţa de la Polul Nord. Din fericire, gheaţa de la Polul Sud nu se topeşte, ba chiar creşte de la an la an, în timp cea de la Polul Nord scade de la an la an. Mai mult, din pacate, creşterea gheţii de la Polul Sud nu compensează scăderea gheţii de la Polul Nord. De ce se întâmplă aceasta? Nu sunt de specialitate, dar este o întrebare interesantă. Dacă tu sau altcineva ştiţi mai multe, aş aprecia dacă ai explica aşa frumos cum ai explicat şi în mesajul precedent.
Problematica curenţilor marini
De asemenea, poţi dezvolta ideea că salinitatea curenţilor contribuie la intensitatea lor? Am citit chiar astăzi o ştire în Adevărul, pe care am citat-o la revista presei româneşti de ştiinţă de astăzi de la StiintaAzi.ro, unde se spune că se estimează ca pentru următorii ani curentul Golfului să scadă în intensitate şi astfel temperatura Europei să scadă. Dar cam în zece ani, zic cercetătorii, efectul acesta regulatoriu natural nu va mai face faţă şi temperaturile vor creşte iarăşi. Ştii cumva mai multe pe această temă?
Famelab
La final, îţi multumesc pentru sfatul de a face mai întâi calitate şi apoi cantitate. Aşa încercăm. Încercăm să scriem mai degrabă articole scurte, dar concise, decât articole lungi, cu vorbărie multă. Mai facem şi greşeli, mai învăţăm din ele. Îmi pare rău dacă am părut orgolios, te asigur că accept sfaturi constructive. De asemenea, am văzut pe net că ai câştigat ediţia Iaşi a FameLab de anul acesta, chiar pe tema încălzirii globale şi a combustibililor fosili! Felicitări! FameLab este o iniţiativă excelentă în România şi am scris şi eu despre concurs la Stiinta.info. Dacă aş fi fost şi eu în România, mi-ar plăcea să fi participat şi eu. M-a impresionat să văd că cineva a încercat să explice mecanica cuantică lăsând o portocală să se rostogolească şi a şi câştigat. Frumoasă idee. Cred că a fost la Iaşi aceasta. Ştii cumva, a lăsat-o să se rostogolească în linie dreaptă, sau a pus-o în gropiţă? Poate era mai aproape aşa de ideea de groapă de potenţial. Mult succes la faza de la tv la Bucureşti şi cursuri cât mai interesante acolo. Comunicarea ştiinţei mă pasionează şi pe mine (de asta am şi creat acest site şi fizicaparticulelor.ro). Dacă ai dori să comunici şi cu mine sau cu noi trucuri despre comunicarea ştiinţei ce le vei învăţa, voi fi onorat. Uşor, uşor, informarea ştiinţifică, constructivă şi critică a românilor poate creşte.
Mulţumesc pentru articol, cred că am lămurit acum toate, dar aştept confirmarea ta.
Numai bine, Adrian Buzatu
Dragă Adi,
Te rog să nu te superi, chiar îmi cer scuze dacă prin stângăcie am lăsat să se înţeleagă vreo atitudine impertinentă sau destructivă. Dezbaterea unor astfel de probleme stringente de către oameni de pregătiri cât mai diferite nu poate fi decât benefică. Nu ajută însă la nimic să ne cramponăm sau din orgoliu să uităm scopul. Am recitit comentariul meu şi zău că nu văd unde am lăsat să se înţeleagă că n-ar mai trebui să scrii.
Cum se spune, am criticat opera, nu autorul, ceea ce ar trebui să fie ok pentru un om de ştiinţă (în devenire), de aceea nu aş dori să intru în polemică pe mărunţişuri. Te rog însă reciteşte (cu atenţie) răspunsul tău de la ora 10:29, de pe la jumătatea primului paragraf, şi dacă nici de data asta nu observi nici o eroare gravă de logică, spune-mi, şi am să încerc să zic mai pe îndelete. E suficient să notăm cu A şi B cele două părţi ale inecuaţiei, şi să ne minunăm cum de se schimbă rolurile de la o propoziţie la alta. În orice caz, limba noastră nu e pe 'convingeri' ci există nişte cărţi mai mari, numite dicţionare.
Nici nu am spus că topirea gheţii din nord nu ar avea impact negativ. Am spus doar că prin comparaţie între cele două situaţii, cea din sud este mai rea. Chiar şi din punctul de vedere al dispariţiei 'oglinzii' de gheaţă, tot mai grav este să rămână o suprafaţă de rocă descoperită în bătaia Soarelui decât o suprafaţă de apă. Este demonstrat, este cunoscut, dacă vrei îţi explic. Roca se încălzeşte mult mai repede la soare. Se vorbeşte despre acest lucru la fizica din clasa a şasea.
Dacă gheaţa din ocean se topeşte, după cum bine spuneai mai devreme, se topeşte doar cât timp bate Soarele pe acolo, dincolo de Cercul Polar, adica jumătate de an, şi se reface în cealaltă jumătate. Acum să mai luăm nişte fizică de gimnaziu: îţi mai aminteşti de căldura specifică şi de căldura latentă? Ei bine, datorită acestei călduri latente are loc un fenomen foarte interesant în momentul topirii gheţii: se consumă o cantitate de căldură considerabilă fără a creşte practic temperatura apei cu vreun grad. În momentul topirii, gheaţa are zero grade, apa are zero grade, pentru simpla trecere din faza solidă în faza lichidă se cheltuieşte (mai precis se absoarbe din mediu) o cantitate de căldură care se va elibera înapoi de-abia în momentul transformării inverse. Aceasta reprezintă o pierdere de căldură - deci o răcire - a mediului, fără creşterea temperaturii apei, considerabil mai mare decât răcirea mediului necesară pentru a încălzi calota glaciară - să spunem - de la minus patru la minus trei grade Celsius (şi care se reflectă deci într-o creştere a temperaturii gheţii). Dacă subiectul e prea greu de cuprins sau prea greu de crezut, voi reveni să explic mai pe îndelete. Este vorba de pierderea (cedarea) căldurii de către mediu (atmosferă şi apa caldă venită prin curenţi oceanici) care duce la răcirea acestuia, pentru creşterea temperaturii gheţii, topirea gheţii, şi apoi creşterea temperaturii apei reci rezultate din topirea gheţii. Ia să vedem care sunt valorile:
Prin urmare, topirea gheţii este cel mai profitabil (eficient) mod de răcire a mediului acesta supraîncălzit prin amplificarea antropică a efectului de seră. Fără nici o creştere a temperaturii, se pierde de aproximativ 160 de ori mai multă căldură decât prin încălzirea gheţii cu un grad. După topire, pentru fiecare grad în plus oferit apei oceanului, mediul cedează de aproximativ două ori mai multă căldură decât îi ceda gheţii pentru aceeaşi diferenţă de temperatură!
Astfel, fenomenul semnalat în articol - topirea gheţii arctice - ar trebui privit mai mult ca un simptom care să ne convingă de adevărata dimensiune a încălzirii globale, şi mai puţin ca un fenomen nociv prin sine, întrucât constatăm că nu este altceva decât un mecanism de autoreglare al planetei (care bineînţeles că este în pericol de a fi depăşit în capacitate de impactul antropic).
Succes mult! Nu te opri, dar nici nu da calitatea pe cantitate. Şi, mai important, nu lăsa orgoliul să-ţi întunece valoarea!
Cu cele mai bune gânduri,
Ludovic-Ştefan Kocsis
Ştefan,
Ce vrei să spui prin “Continentul de sub calota Antarctica este de fapt problema cea mai gravă care ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor şi la scufundarea zonelor celor mai populate ale Globului”? Din câte ştiu eu, continentul de sub gheață nu este o ameninţare pentru nimeni, însă probabil te refereai la topirea calotei glaciare care acoperă continentul.
În Antarctica cea mai vulnerabilă zonă e în partea de vest care dacă s-ar topi ar ridica nivelul mării cu ~ 6 m; calota glaciară din partea de est va supravieţuii mult timp de acum înainte aşa cum a făcut-o în ultimii 35 de milioane de ani.
O importanță mai mare pentru Curentul Golfului o are calota glaciară din Groenlanda pentru că se află într-o zonă mai sensibilă la schimbările de salinitate şi temperatură comparativ cu Antarctica.
Într-adevăr, dacă topeşti cuburile de gheaţă din pahar nivelul apei rămâne constant, însă dacă topirea gheţii are ca efect încălzirea ulterioară a lichidului (pentru că energia solară reflectată anterior de gheaţă va fi acum absorbită în lichid) atunci nivelul apei se va ridica datorită expansiunii termice.
Din comentariile de pe blogul tău înţeleg că nu faci diferenţa elementară între ziarele electronice care pot plăti corectori şi editori pentru a verifica articolele publicate şi siteuri ca acesta sau stiinta.info unde articolele sunt scrise de cercetători în timpul liber ca un serviciu de informare a cetăţenilor vorbitori de limbă romană. Din moment ce nici unul din autorii care publică pe aceste siteuri nu-şi ia doctoratul în limba şi literatura romană, cred că mici greşeli gramaticale si de exprimare ici şi colo sunt acceptabile şi pot fi aduse în atenţia autorilor într-un limbaj politicos şi neagresiv.Articolul nostru a fost preluat si de Stiinta.info. Acolo, Stefan plus inca cineva au comentat la fel. Iata cum am raspuns acolo, cred ca explicatia aceasta clarifica mai bine ce voiam sa spun si este necesara si aici.
Eu am vrut sa spun urmatoarele. Daca la punctul geografic polul nord gheata se topeste, o sa pici in ocean. Daca la punctul geografic polul sus gheata se topeste, nu pici in ocean, ramai pe uscat. Deci e mai bine la polul sud! Din punctul asa de vedere.
Din punctul de vedere al Planetei, daca gheata de la polul nord se topeste nivelul oceanelor nu creste, nu scade, iar daca gheata de la polul sud se topeste nivelul oceanelor creste. De acord.
Asta nu inseamna ca topirea ghetii de la polul nord nu are un impact negativ asupra mediului. Unul din dezavantaje este faptul ca apa lichida de la polul nord absoarbe mai multa caldura solara decat apa solida de la polul nord, ceea ce duce la incalzirea si mai puternica a zonei arctice.
Cu bine,
Adi
Salut, mutumesc pentru comentariul tau! Nu cred ca e nimeni care sa stie perfect limba romana, nici macar domnul Pruteanu, cu atat mai mult din folosirea unui cuvant cu sens gresit nu puteti deduce ca nu stiu limba romana. Eu chiar depun eforturi sa scriu cat mai corect romaneste, scriu si cu diacritice. Desigur, greseli se pot strecura. Apreciez ca ati exprimat comentarii constructive, insa nu m-ati convins ca "detrimentul" e folosit gresit. Cand castiga unul si pierde altul, atunci primul castiga in detrimentul celui de-al doilea. Aici este o competitie in doi intre apa solida si apa lichida. Si atunci cand pierde apa solida o face in detrimentul apei lichide. Oricum, astea sunt detalii, daca ati inteles mesajul e bine.
In al doilea rand, textul este original, nu este tradus, este compus de mine, aranjand cat mai concis si relevant in romana, dupa un efort intelectual si creativ. Informatia nu este originala, informatia vine din siteul New Scientist pe care l-am citat la sursa. Pozele sunt chiar copiate, desi nu stiu daca am drept la copyright, insa asta face toata presa, si am citat sursa, deci plagiat nu este.
Apoi, nu sunt specialist in geologie si stiinte planetare, deci mai pot face greseli. Asta nu inseamna sa nu scriu. Sunt unii din putinii din tara ce scriu despre stiri de stiinta. Stirea noastra a fost preluata de Cotidianul si de alte canale de stiri. Daca nu o scriam noi, nu o aflau nici ei, caci ei nu cautau in New Scientist. Si si eu o stiu datorita lui Iulian, care mi-a mentionat-o. Multumesc, Iulian.
Acum ca am rezolvat aspectele astea generale care arata ca am voie sa gresesc atat in romana cat si in stiinta, sa discutam ce aspecte ziceti ca am gresit. Puneti sub semnul intrebarii de ce e rau sa se topeasca gheata de la Polul Nord. Ziceti ca asta nu mareste nivelul apei din oceane. Poate, nu pot nici afirma, nici infirma. Dar nu la aspectul acesta negativ ma refeream. Ci la faptul ca daca gheata ajunge sa se topeasca avem inca o dovada a incalzirii globale, sau cel putin a emisferei nordice. In plus, apa lichida reflecta lumina solara mai putin decat gheat, asa ca zona arctica va absorbi si mai multa lumina si va deveni si mai calda atunci cand avem apa lichida si nu gheata. Deci incalzirea va continua si mai mult. Si tot asa ... La curenti nu pot sa ma pronunt, poate Lica poate raspunde mai bine.
In concluzie, va multumesc cu comentarii si va invit sa scrieti si dvs stiri, sa vedem daca dvs chiar nu veti face nici o greseala si veti face stiri originale. Stirea nu are cum sa fie originala, prin definitie jurnalistii iau stirea de la o agentie de stiri, o trec prin filtrul propriu si o explica cititorilor lor in mod original.
Sanatate, Adrian buzatu
Abia după ce am văzut şi articolul original, aş putea constata clasicul "Articolul conţine lucruri bune şi originale", numai că cele bune nu sunt originale iar cele originale nu sunt bune.
Cu tot respectul.. e trist când începem să uităm limba maternă (indiferent pe unde mai studiem)... De multe ori suntem înecaţi în greşeli ortografice sau gramaticale, însă treaba devine serioasă când vrei să iţi dai doctoratul dar faci greşeli elementare de semantică, citez "suprafaţa de gheaţă scade, în detrimentul oceanului lichid." ... e un fel de a spune "uite, îţi dau eu de la mine nişte bani, în detrimentul tău" :D
Asta aşa, din primul paragraf. Nu mai vreau să comentez forma.
Totuşi, revenind la conţinut: de ce ar fi mai bună situaţia în care rămâne continentul solid în loc de oceanul lichid?
Mai zicea bunicul meu că unii "nu văd pădurea din cauza copacilor", altfel spus dacă te uiţi prea atent la particulele elementare s-ar putea să nu-ţi mai aminteşti bruma de fizică strecurată la Cunoştinţe despre natură în clasele primare, sau primele experienţe cu cuburile de gheaţă din pahar...
Continentul de sub calota Antarctica este de fapt problema cea mai gravă care ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor şi la scufundarea zonelor celor mai populate ale Globului.
Gheaţa plutitoare (cuburile din pahar) când se topeşte nu modifică cu nimic nivelul apei din pahar. Dacă însă se topeşte gheaţa de pe continent (adăugam apa rezultată din topirea cuburilor din frapieră) nivelul apei din pahar va creşte. O altă problemă legată de topirea gheţii din calotele continentale este aportul de apă dulce care ar putea pune frână curenţilor naturali descendenţi şi ascendenţi din ocean care permit menţinerea echilibrului dinamic al climatului. Prima consecinţă a dispariţiei curentului Golfului ar fi intrarea Europei într-o nouă glaciaţiune. http://lskocsis.blogspot.com/
Buna Lica! Multumesc mult, ai sintetizat cum nu se poate mai bine. Vara o mare parte a zonei polare va fi acoperita de apa, atunci radiatiile Soarelui nu vor mai fi reflectate asa de mult, caldura va fi absorbita de ocean, care va deveni si mai cald.
Simona, multumesc pentru incurajarile si completarile tale. Aduci informatii foarte interesante. Daca nici la Stockholm nu ninge si zapada sa ramana prinsa, sau daca mor ursi polari inecati pentru ca se largeste distanta intre ghetari, avem intr-adevar exemple clare ca temperaturile cresc la Polul Nord.
Speram sa contribuim la informarea publicului, pentru a cunoaste realitatile si a lua decizii despre cum sa munceasca, recicleze (sau chiar sa voteze) in cunostinta de cauza.
discutiile despre incalzirea globala atrag acum nu numai atentia specialistilor, ci si a mass mediei - deja ne intereseaza pe toti pentru ca ii simtim consecintele - nu mai avem iernile de care ne povestesc bunicii (eu locuiesc in Stockholm si a nins doar de 3 ori iarna asta fara ca zapada sa se prinda).
cred ca e important sa se discute subiectul incalzirii globale, dar dispunem inca de prea putine informatii clare si de prea putini oameni cu viziune de ansamblu asupra problemei - relatia cauza efect este mult prea ampla ... vorbim de o scala globala si de relatii f fine intre legi ale fizicii si chimiei si mecanisme de functionare ale organismelor vii.
se topeste gheata - cresc distantele intre ghetari - tot mai multi ursi polari mor inecati afectand lantul trofic al zonelor polare
e mai cald oceanul in zona nordica - creste suprafata marina pe care se formeaza plancton - creste suprafata Terrei producatoare de clorofila - se absoarbe mai mult carbon din atmosfera
etc.
Adi,
Intr-adevar, noutatea consta in faptul ca pana acum o mare parte din gheata care se forma in timpul iernii supravietuia peste vara. Se pare insa ca anul acesta sau in anii urmatori Oceanul Arctic nu o sa aiba gheata vara, ceea ce va afecta nu doar zona arctica ci si o mare parte din emisfera nordica pentru ca energia solara care era pana acum reflectata de gheata va fi absorbita de ocean contribuind astfel la o incalzire mai accentuata a climei.
Legat de Antarctica, voiam doar sa subliniez ca Antarctica este un contient, astfel incat daca s-ar topi toata gheata, tot ar ramane uscat, nu apa (spre deosebire de Polul Nord). Intr-adevar vara se topeste din gheata de pe mare, iar iarna ingheata la loc. Nu stiu de alte studii, am reprodus ideea din articolul din NewScientist, insa studii ar fi interesante. Cautai pe Youtube si gasii un film interesant. Apropo, uite cum se pune un film din Youtube la comenarii: click pe iconita verde ca o pelicula de film, chiar din dreapta de la smileyul galben. Este selectata optiunea Flash, o lasi asa. La link pui linkul de la filmul Youtube (nu codul de embed) si dai insert. Asta e tot. Pentru poza iei cealalta iconita verde, cu copacelul.
Foarte interesant subiectul. Am doar cateva comentarii minore.
Cred ca nu reiese clar din articol, insa e vorba despre gheata marina din timpul verii care s-ar putea sa se topeasca anul acesta; gheata se va forma din nou insa in iarna urmatoare si s-ar putea ca aceasta gheata sa continue sa se formeze in zona Arctica cel putin pana la sfarsitul secolului.
Gheata marina din Antarctica este diferita de cea din emisfera nordica prin faptul ca nu este ingradita inspre exterior de continente si se poate misca liber. Prin urmare in timpul verii gheata migreaza incet spre latitudini mai mici iari aproape toata gheata de mare se va topi in fiecare vara (chiar si daca clima nu va continua sa se incalzeasca).
Care sunt dovezile ca gheata in Antarctica creste in fiecare an? Din cate stiu eu, sunt foarte putine studii care afirma ca gheata in Antarctica creste sau scade. Un studiu publicat de NASA acum doi ani sugereaza de fapt o scadere semnificativa a masei de gheata din Antarctica care a rezultat intr-o crestere de ~1.2 mm a nivelului marii.