Infarctele mici, tratate la fel de serios precum cele mari
Infarctele mici, tratate la fel de serios precum cele mari
Scris de Alexandru Staetu pe 13 Noiembrie 2008 (Joi). Ultima actualizare pe 14 Noiembrie 2008 (Vineri)
Un nou studiu efectuat asupra a aproximativ 3000 de persoane care au suferit atacuri ale inimii minore, sugereaza ca ar fi mai indicat ca acestia sa poata fi tratati precum pacientii care au prezentat infarcte severe. Cel mai frecvent, pacientii care au facut un infarct recent, se prezinta la spital acuzand o durere toracica insotita de teama , anxietate: apoi medicii apeleaza la electrocardiograma si analize sangvine; rezultatele acestor teste, coroborate cu aspectul clinic, sunt uneori suficiente pentru a pune diagnosticul de infarct miocardic. Insa numai aproximativ la o treime din pacienti li se poate pune diagnosticul cert de infarct. Rezultatele studiului au fost prezentate în detaliu la întâlnirea anuala a American Heart Organisation din 10 noiembrie 2008.
Cateterismul cardiac: prin artera femurala, in regiunea inghinala, se introduce o sonda cu balonas pana la inima. In regiunea care este ingustata, deci infarctata, balonasul se va umfla iar astfel va dilata artera respectiva.
Pentru a vedea care din cele dou categorii de pacienti ( cei cu diagnostic cert de infarct si cei cu diagnostic incert) ar putea beneficia de pe urma cateterizarii imediate, Dr Shamir Mehta, cardiolog la McMaster University, Hamilton, Ontario, impreuna cu colegii sai, au ales la intamplare 1593 de pacienti carora le-au administrat medicamente plus cateterizare, in primele 24 de ore. Alti 1438 au primit initial medicamente, apoi cateterizare dupa un interval mai mare de timp, de peste 36 de ore. Iar riscul de a face alte infarcte in urmatoarele 6 luni, a scazut cu 70% la pacientii care au beneficiat de cateterizare precoce, in comparatie cu cei carora li s-au facut cateterizare tardiva.
Mai sus puteti urmari un filmulet care explica in mai putin de un minut, foarte bine si sugestiv, mecanismul infarctului de miocard.
Cateterizarea este procedeul prin care o sonda este introdusa prin artera femurala în aortă pentru a curate vasele de sânge de trombusuri (trombusurile sunt cheaguri de sange care se formeaza in interiorul sistemului vascular). Localizarea trombusurilor se face cu ajutorul unei angiograme, adica se introduce o substanta de contrast in vasele de sange apoi se face o radiografie.
Mai sus puteti urmari un filmulet de 7 min despre cateterism cardiac, dar si despre infarc, film care se adreseaza chiar persoanelor care urmeaza a fi supuse unei asemenea proceduri.
In concluzie, cateterizarea pe o scara mai larga, si la pacientii susceptibili de infarct, reduce mult riscul de a face un alt infarct in urmatoarele 6 luni. În schimb, mortalitatea sau riscul unor atacuri cerebrale un scad semnificativ in comparatie cu cei Carora li s-a facut cateterizare intarziata. Totusi, la o analiză mai amănunţita asupra statisticilor, grupul de doctori a observat că în cazurile persoanelor ce aveau mai mult de 60 de ani şi cele ce prezentau in analizele sângelui sau pe electrocardiograme dovezi ale cheagurilor situaţia s-a schimbat drastic, rata mortalitaţii scăzând foarte mult.
Articol scris de Alexandru Staetu si Raul Sandu pentru www.StiintaAzi.ro . Mai multe puteţi citii pe ScienceNews.
