A fost descoperită veriga lipsă a balenelor: trăiau în apă şi năşteau pe uscat
A fost descoperită veriga lipsă a balenelor: trăiau în apă şi năşteau pe uscat
pe 04 Februarie 2009 (Miercuri). Ultima actualizare pe 04 Februarie 2009 (Miercuri)
O echipă de cercetători de la University of Michigan at Ann Harbor a descoperit într-o rocă din Pakistan, în premieră mondială, fosilele atât ale unei balene, cât şi ale puiul ei care încă nu se născuse. Fosilele acestei noi specii sunt bine conservate şi arată clar că puiul urma să fie născut era cu capul înante (aşa fac în prezent animalele de uscat) şi nu cu capul la urmă (aşa cu fac balenele de azi). Pare să fie aşadar vorba de o specie verigă lipsă între balenele complet acvatice şi strămăşii lor ce trăiau pe uscat.
Pentru prima dată, s-a descoperit o fosilă de pui de balenă aflat încă în burtica mamei sale, dar bine dezvoltat şi aproape de a se fi născut. Ambele fosile bine păstrate arată clar că puiul ar fi ieşit din uter întâi cu capul, aşa cum este cazul la oameni şi la restul animalelor de uscat, probabil pentru a asigura că puiul poate respira dacă cumva rămâne blocat o vreme lungă în procesul de naştere. Cum balenele nasc astăzi puiii cu capul la urmă, la fel ca restul animalelor de apă, este un indiciu puternic că aceste balene năşteau pe uscat, dar trăiau în apă. Ar fi atunci vorba de o verigă lipsă între balene complet acvatice şi strămoşii lor ce trăiau doar pe uscat Studiul a fost publicat în revista PLos ONE.
La început, cercetătorii au descoperit un dinte de balenă. Au săpat în jurul lui şi au descoperit un craniu de pui de balenă. Au săpat mai departe şi au descoperit nu doar puiul întreg, ci şi cavitatea abdonominală a unui balene mai mari. Au săpat mai departe şi au găsit de fapt fosilele unei balene adulte ce încă nu născuse puiul ei ce era bine dezvoltat şi ar mai fi avut probabil doar câteva zile până la naştere. Este pentru prima dată când cercetătorii găsesc fosile de pui de balenă încă în burtica mamei sale.
Cercetătorii au mai găsit o altă fosilă din aceeaşi specie, cu 12% mai mare decât fosila femelei, cu dinţi şi oase pelviene dezvoltate. Din aceste date au presupus că este vorba de un mascul. Dacă acesta era de talie medie, cercetătorii estimează că fiindcă masculii nu erau sensibil mai mari decât femelele înseamnă că nu trebuia să se lupte mult între ei, ceea ce înseamnă că hrana era răspândită pe distanţe mari în apă şi nu trebuia să se aglomereze mulţi masculi în acelaşi loc pentru a se bate pe resurse şi femele.
Fosila bine conservată de mascul de balenă descoperită în acest studiu.
Rudele cele mai apropiate genetic ale balenelor sunt hipopotamii. Tot mamifere, aceştia trăiesc atât pe uscat, cât şi pe apă. Aceştia pot da naştere la pui atât pe uscat, cât şi în apă, iar puii sunt născuţi cu capul în jos, ca şi la celelalte animale de uscat.
Tot astfel era orientat şi puiul balenei, ceea ce sugerează că acesta era născut pe uscat. Această specie de strămoşi ai balenei ar fi putut aşadar să parcurgă distanţe scurte pe uscat, acolo unde se retrăgeau pentru a se împerechea şi pentru a naşte. Restul vieţii şi-l petreceau în apă. Tot astfel fac şi focile în ziua de astăzi.
Toate acestea îndeamnă cercetătorii să creadă că această nouă specie de balenă este o verigă lipsă între strămoşii lor de pe uscat şi balenele moderne ce trăiesc doar în apă. Aceste balene amfibii au fost denumite Maiacetus inuus şi se pare că au trăit între acum 49 şi 37 de milioane de ani şi aveau cam 2-5 metri lungime. Acest studiu întăreşte şi mai mult teoria evoluţiei speciilor, care este sărbătorită anul acesta în Anul Internaţional Darwin, de la a cărui naştere se împlineşte pe 12 februarie 200 de ani, iar de la publicarea cărţii "Originea Speciilor" se sărbătoresc 150 de ani.
Există însă şi cercetători care spun că este încă prea devreme să conchidem că aceste balene dădeau naştere pe uscat. Totuşi aceste fosile atât de bine păstrate reprezintă indicii puternice, care vor fi probabil completate de noi descoperiri de fosile din această specie.
Studiul a fost publicat în revista PLoS ONE.
Articol scris pentru www.StiintaAzi.ro de Adrian Buzatu. Puteţi citi mai multe detalii în Nature şi pe Yahoo News.
