România participă la următorul proiect major european de cercetare polară: laboratoare complexe la bordul unui uriaş spărgător de gheaţă
România participă la următorul proiect major european de cercetare polară: laboratoare complexe la bordul unui uriaş spărgător de gheaţă
Scris de Adrian Buzatu pe 18 Martie 2010 (Joi). Ultima actualizare pe 20 Martie 2010 (Sâmbătă)
Spărgătorul de gheaţă Aurora Borealis va putea sparge gheţuri chiar şi de trei metri şi prin urmare va putea călători în zona Polului Nord tot timpul anului ca un imens laborator de cercetare polară, găzduind oameni de ştiinţă care vor studia bacterii în condiţii extreme, resurse naturale, evoluţia climei şi aşa mai departe.
România participă la următorul proiect major european de cercetare polară: laboratoare complexe la bordul unui uriaş spărgător de gheaţă.
Vasul Aurora Borealis va începe să fie construit în 2012 şi este un fel de Large Hadron Collider al cercetării polare. Va fi un mega proiect care va oferi perspective de cercetare asupra diverselor aspecte ale polului nord. Va costa pe măsură, aşa că va fi un proiect internaţional: UE, Norvegia şi Rusia îl vor construi. Din UE participă şi România prin Fundaţia Antarctică Română. România va fi reprezentată de echipa de fizicieni de la Facultatea de Fizică Bucureşti coordonată de dl. Octavian Duliu, care va contribui cu construirea unui computer tomograf cu raze X, care va fi folosit la analiza structurii probelor de gheaţă sau sol colectate. Este posibil şi ca Universitatea Politehnică să se implice în proiectarea structurii vasului de cercetare.
La ce va fi folosit laboratorul plutitor Aurora Borealis?
Calota polară de gheaţă va putea fi forată şi fiecare strat mai adânc spune povestea climei planetei cu mai mult timp în urmă. Se poate merge până la o sută de mii de ani în urmă.
Vaporul poate fora chiar şi în fundul oceanului, la adâncimi foarte mari, colectând probe de acolo. Probele vor fi analizate pentru organisme vii care trăiesc în condiţii extreme şi pentru resurse energetice sau minerale. Primele vor ajuta la dezvoltarea de noi medicamente şi la înţelegerea apariţiei vieţii pe Pământ, iar cele din urmă vor ajuta la înţelegerea Pământului mai bine, şi pe viitor, cine ştie, la exploatarea acestor zăcăminte.
Primul român care a ajuns la Polul Nord este exploratorul român Teodor Negoiţă. Dumnealui este în prezent directorul Institutului de Cercetări Polare. Dumnealui subliniază într-un interviu pentru EvZ.ro, din al cărui articol am sintetizat şi informaţiile de mai sus, că cercetătorii români vor putea folosi datele experimentale preţioase colectate de acest laborator plutitor gigantic doar dacă vor contribui la construirea lui. România deja participă cu ceva, dar poate şi mai mult. Dumnealui atrage atenţia asupra necesităţii unor astfel de proiecte de cercetare, care vor aduce aplicatii practice pentru România, precum şi renume internaţional în ştiinţă.
Puteţi citi mai multe informaţii în articolul original din EvZ.ro, Aurora Borealis, vasul care caută povestea vieţii pe Terra.
Vezi întreaga serie de articole EvZ "Ştiinţa îţi construieşte viitorul".
ma bucur sa aflu asta.
mult spor in continuare si salutari echipei stiinta azi! faceti o treaba excelenta si sunteti un model pt proiecte similare, din alte domenii!
cu drag,
simona