Cum poate conduce curiozitatea la o descoperire ştiinţifică
Cum poate conduce curiozitatea la o descoperire ştiinţifică
Scris de Mihai Bărbulescu pe 29 Iulie 2010 (Joi). Ultima actualizare pe 29 Iulie 2010 (Joi)
Se spune că marile descoperiri au fost făcute într-un mod accidental sau de către o minte extrem de luminată. Însă au fost descoperiri epocale în ştiinţă care au fost realizate de nişte oameni careu au fost foarte curioşi, care nu s-au limitat la anumite întrebări puse naturii, ci au continuat şi au continuat să caute răspunsuri şi legături între cunoştinţele pe care le aveam până la acel moment.
Un articol marca HotNews prezintă cinci descoperiri care nu ar fi fost posibile fără aportul unor semeni de-ai noştri foarte curioşi.
Puteţi să aflaţi cum a întemeiat Gregor Mendel genetica modernă întrebându-se de ce mazărea pe care o cultiva avea când pastai galbene, când verzi, crescute din flori când violete, când albe şi nu o mixtură dintre cele două soiuri. Ce l-a frământat pe Alfred Wagener când a emis teoria „derivei continentelor”, cum a descoperit teoria germenilor chimistul Louis Pasteur pornind de la fermentarea vinului şi a berii din cauza unei bacterii, ce a văzut aşa special la scai George de Mestral şi cum am ajuns să folosim anestezicul în mod regulat în medicină, mulţumită lui Crawford Long.
Rezumat realizat de Mihai Bărbulescu. Citiţi articolul integral pe Hotnews.
