Universul este de două ori mai strălucitor decât se credea anterior
Universul este de două ori mai strălucitor decât se credea anterior
Scris de Catalin Mosoia pe 29 Iulie 2010 (Joi). Ultima actualizare pe 16 August 2010 (Luni)
Universul este de două ori mai strălucitor decât se credea anterior. Aceasta este concluzia unei echipe internaţionale de cercetători din care face parte şi Cristina Popescu, astrofizician la University of Central Lancashire din Marea Britanie.
Universul.
Cercetătorii susţin că praful cosmic blochează aproape jumătate din radiaţia stelară produsă în Univers. Rezultatele s-au obţinut cu ajutorul unui nou model propus de Dr. Cristina Popescu şi de Dr. Richard Tuffs de la Institutul Max Planck pentru Fizică Nucleară. Datele au fost corelate cu observaţiile a 10 mii de galaxii.
Cristina Popescu este un cercetător de reputaţie internaţională. Ea a descoperit cu doi ani înainte una din cele mai mari unde de şoc intergalactice. De atunci, preocupările ei s-au concentrat pe modelarea teoretică a proceselor legate de interacţiunea radiaţiei stelare cu praful cosmic din galaxii. "De aproape 20 de ani se discută dacă lumina pe care o vedem de la galaxiile îndepărtate ne spune sau nu întreaga poveste. Acum ştim că nu; de fapt, doar jumătate din energia produsă de stele ajunge la telescoapele noastre, restul este blocată de către granulele de praf cosmic" precizează Simon Driver de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie.
Autorii cercetarii sunt: Simon Driver (University of St Andrews, Marea Britanie), Cristina C. Popescu (University of Central Lancashire, Marea Britanie), Richard J. Tuffs (Max-Planck-Institut fuer Kernphysik, Germania), Alister Graham (Swinburne University, Australia), Jochen Liske (European Southern Observatory, Germania), Ivan Baldry (Liverpool John Moores University, Marea Britanie).
Articol scris de jurnalistul de stiinta Catalin Mosoia si preluat cu permisiunea Dumnealui de la Ziarul Stiintelor.
Nu este prima data cand o astfel de stire apare. Dar pana cand nu este reconfirmata si destul de sigura nu se poate lua ca litera de lege. Asa au aparut teorii ca galaxia noastra ar fi ba mult mai mica decat se credea, ba mult mai mare, cam cat Andromeda... Dar oamenii de stiinta nu se arunca cu capul inainte.
In niciun caz nu e vba ca toate calculele ar fi facute pe baza intensitatii luminii. Apoi, razele infrarosii trec bine mersi de norii de gaz si praf, de aceea si avem telescoape ce detecteaza aceste emisii, pentru a ajunge acolo unde nu putem vedea direct.
Materia intunecata nu interactioneaza cu lumina, altfel am "vedea-o" indirect prin absenta luminii... Iar cerul nu ar straluci cu o lumina infinita chiar daca nu ar exista nori sa obtureze o parte din aceasta lumina, pentru simplul fapt ca Universul nu este infinit. Daca ar fi, chiar daca ar exista nori de gaz, tot un infinit de stele vizibile ar rezulta din ecuatie; simpla matematica. Acest paradox are alta explicatie, cauta pe net.
Legatura dintre masa maxima a unei stele si distanta pana unde putem vedea sincer nu o vad din ce ai spus. Asta da calcul aiurea.
Si daca o lasam moale cu teoria Big Bangului cum o sa putem fi noi capabili peste 200-300 de ani sa descoperim ceva daca de pe acum ne dam batuti si nu ne chinuim sa cautam?
Cercetarea parca asa se face: cauti, cauti, cauti, descoperi ceva, esuezi, iar mai cauti, iar mai descoperi ceva, mai esuezi o data, dar incepi sa vezi ca lucrurile incep sa se lege...Daca nu cauti, atunci cum vrei sa gasesti?
Noi gandim totul prin prisma mentalitatii noastre si prin sistemul nostru de percepere a lucrurilor
Daca omul are un inceput, un sfarsit asta nu inseamna ca si universul trebuie sa aiba inceput si sfarsit sau ca exista un dumnezeu care are un plan pentru ca noi actionam duar dupa un plan.
THE UNIVERSE JUST IS. EXISTS WITHOUT A REASON, PURPOSE OR TIMELINE
cum toate calculele si teorille la nivel de univers sunt facute pa baza intensitatii luminii stelelor(infra, xray, etc), aceasta descoperire ar trebui sa zdruncine toate calculele precedente. Dar sunt convins ca aceasta stire se va stinge precum lumina stelei. Pentru ca e mai usor sa o ignori/infirmi o stire decat sa refaci o tona de calcule.
Daca nu ar fi praf stelar, asteroizi, planete sau materie intunecata rasleatza atunci lumina, fara mediu de frecare, ar merge relativ la infinit si cerul ar fi luminat din toate partile noaptea. Lumiana devine de 4 ori mai slaba la distanta dubla, de 16 ori mai slaba la distanta de 4 ori si tot asa, exponential.
Daca se considera ca o stea nu poate fi mai mare de 300 unitati solare caci "colapseaza", si consideri o valoare medie oarecare a prafului din univers atunci matematic vorbind nu se pot vedea stele la o distantza mai mare decat X(probabil de 16 mil ani lumina).
Daca nu putem vedea lumina unor stele mai departe de o anumita distanta datorita prafului si marimii maxime a unei stale, asta nu inseamna ca nu exista stele mai departe, ci doar ca lumina lor nu are cum sa ajunga pana la noi.
Eu o zic sa o mai lasatzi moale cu teoria Big Bangului ca nu e de nasul nostru deocamdata, poate peste vreo 2-300 de ani vom fi instare sa raspundem la intrebarile universului.