Asimetricul Univers, cere o explicaţie diferită
Asimetricul Univers, cere o explicaţie diferită
Scris de Popescu Alexandru pe 30 Decembrie 2008 (Marţi). Ultima actualizare pe 05 Ianuarie 2009 (Luni)
Un studiu publicat pe 16 decembrie în "Physical Review Letters" caută să explice de ce jumătate din cer pare să aibe mari abateri de la temperatura medie a radiaţiei cosmice de fond, rămăşiţă caldă lăsată de Big Bang. Cercetarea este efectuată de un grup de oameni de ştiinţă, cosmologi şi astronomi ce işi petrec mare parte a timpului analizând diferenţele din arhitectura cosmică.
Distribuţia disproporţională a temperaturii poate furniza noi idei despre momentele timpurii ale Universului, când cosmosul suferea scurte dar enorme creşteri, ajungând de la scară atomică la dimensiunile unui teren de fotbal în doar o fracţiune de secundă. Aceasta poate sugera distribuţia galaxiilor de pe cerul de astăzi, şi poate expune subtilele variaţii legate de diferenţele din acele momente.
Cercetătorii ştiu din 1992 că radiaţia de fond variază cu mici diferenţe de temperatură. Aceste pete, calde şi reci, marchează fluctuaţiile în densitatea Universului tânăr, ca în final să dea naştere populaţiei de galaxii ştiute astăzi. Aceste fluctuaţii au fost descoperite în 1989-1990 de către satelitul COBE, primul satelit dedicat Cosmologiei, adică studiul Universului în ansamblu. Abia atunci Cosmologia a devenit ştiinţa adevărată experimentală.
Foarte recent, folosind informaţii de la satelitul WMAP al Nasa (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe), astronomii au gasit indicii despre contrastul dintre cele mai ridicate şi cele mai scăzute temperaturi din radiaţia cosmică de fond care este mai accentuată într-o parte a cerului faţă de cealaltă.
Marc Kamionkowski, Adrienne Erickcek şi Sean Carroll, cercetători ai Institutului Tehnologic al Californiei din Pasadena (Caltech), iau aceste temperaturi asimetrice ca atare, deşi semnificaţia statisticilor rămâne sub dezbatere.
Era timpurie a supra-expansiunii, ştiută sub denumirea de inflaţie, poate explica multe caracteristici ale Universului modern, incluzând uniformitatea generală a regiunilor cerului, separat astăzi de distanţe mari.
Cel mai simplu model al inflaţiei Universului, prezice existenta unui singur câmp denumit inflaţie, ce joacă două roluri. Furnizează energia care conduce expansiunea şi generează de asemenea sămânţa formarii galaxiilor: fluctuaţiile densităţilor cuantice tind să devină petele reci şi calde din radiaţia de fond. Aces model nu reproduce asimetria aparentă observată de WMAP.
Un câmp separat, numit curvaton (un câmp scalar ce generează fluctuaţiile în timpul inflaţiilor, dar nu provoacă inflaţia propriu-zisă) propus de alţi teoreticieni în urmă cu şase ani, poate acţiona ca un spectator tăcut în timpul expansiunii. Mai târziu, fluctuaţiile cuantice în domeniul curvatonului ar converti la fluctuaţiile cu densitatea de la care cercetătorii cred că au apărut galaxiile.
Dacă curvatonul există, acesta ar produce diferitele tipare ale fluctuaţiei primordiale faţă de cel mai simplu model al inflaţiei. Acele fluctuaţii imprimate în radiaţia cosmică de fond sunt prea mici să fie găsite de WMAP dar ele ar putea fi uşor găsite de ESA (Agenţia Spaţială Europeană) prin misiunea Planck, programată să înceapă în aprilie 2009, spune Kamionkowski. În plus, acele diferenţe în fluctuaţia primordială pot produce o aglomerare mai mare de galaxii într-o parte a Universului faţă de cealaltă.
Un cosmolog de la Princeton, David Spergel, afirmă că a găsit studiul Caltech intrigant şi avertizează că acest tip de studii arată doar asimetria Universului la scară mare, comparând părţi ale cerului mai mari decât suprafaţa Lunii.
Ştire scrisă pentru www.StiintaAzi.ro de Popescu Alexandru. Mai multe detalii puteţi citi pe ScienceNews, şi de asemenea în articolul "WMAP ne ofera compoziţia universului" scris de Adrian Buzatu.
Un studiu publicat pe 16 decembrie în "Physical Review Letters" caută să explice de ce jumătate din cer pare să AIBE...
Corect este "aibă".
Alex, bine ai venit in echipa! Ca elev de liceu, noi vom corecta tot ce faci tu si astfel vei invata si engleza si stiinta si jurnalism. Iti va folosi apoi o viata intreaga abilitatile ce le vei invata la noi la StiintaAzi.ro, anume acelea de a putea exprima clar si pe intelesul tuturor in doar cateva cuvinte esenta unui mesaj (unui articol). Te mai asteptam cu articole! Un an nou implinit!
Felicitari inca odata pentru initiativa de a scrie la StiintaAzi.
Corectarile au fost facute atat de mine cat si de catre Adrian Buzatu, asadar ii multumim si lui pentru interventia asupra articolului.
Te mai asteptam si cu alte articole, si de asemenea la o participare pe forum.
Numai bine
Primul meu articol :D
multumesc lui Mihai Marcu pentru corectari